Cofinanțat de Uniunea Europeană | Întreprindere socială înființată în cadrul proiectului „DoSocial” | Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.mfe.gov.ro

Contact Info

Haloterapia în patologia respiratorie – mecanisme şi aplicații clinice

Haloterapia, definită ca inhalarea controlată de aerosoli salini uscați într-un mediu standardizat, care reproduce proprietățile aerului din salinele naturale, reprezintă o metodă terapeutică adjuvantă derivată din speleoterapie.

În ultimele două decenii, interesul pentru terapiile complementare în patologia respiratorie a crescut semnificativ, atât în populația pediatrică, cât și la adulți, mai ales în contextul bolilor cronice care necesită tratamente de lungă durată.

Haloterapia în astmul bronșic

Astmul bronșic este o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin hiperreactivitate bronșică și obstrucție variabilă a fluxului aerian.

În majoritatea cazurilor, mecanismul patogenic implică un răspuns exagerat la alergeni sau factori iritanți, cu apariția inflamației mucoasei, edemului și bronhoconstricției.

Clinic, pacienții prezintă episoade recurente de:

  • tuse;
  • wheezing;
  • dispnee;
  • senzație de constricție toracică.

Intensitatea și frecvența simptomelor pot varia în timp.

Mecanismul de acțiune al haloterapiei

În acest context, haloterapia este utilizată ca intervenție adjuvantă, având ca mecanism principal creșterea osmolarității la nivelul lichidului periciliar.

Aceasta determină mobilizarea apei din mucoasă, cu reducerea edemului și creșterea diametrului căilor aeriene.

Concomitent, se produce scăderea vâscozității secrețiilor și îmbunătățirea clearance-ului mucociliar, facilitând eliminarea mucusului și reducând staza bronșică [1].

Posibile efecte biologice și antibacteriene

Pe lângă aceste efecte fizico-chimice, sunt descrise și mecanisme biologice suplimentare.

Există argumente potrivit cărora haloterapia ar putea avea și efecte antibacteriene, prin activarea neutrofilelor și modularea activității fagozomilor [2].

Acest proces apare ca urmare a activării mieloperoxidazei, care produce un agent biocid puternic, acidul hipocloros – HOCl [3,4].

Haloterapia în patologia pediatrică

Studiile pediatrice asupra rolului haloterapiei documentează un profil bun de siguranță și o eficiență terapeutică potențială chiar și la vârste mici.

Au fost descrise utilizări inclusiv la nou-născuții cu displazie bronhopulmonară [5].

Absența bronhospasmului și tendința de îmbunătățire a parametrilor funcționali sugerează un potențial rol adjuvant al acestei terapii.

Utilizarea în bolile respiratorii cronice

Literatura de specialitate susține beneficiile expunerii la aerosoli salini în diverse patologii respiratorii cronice [6], inclusiv:

  • astm bronșic;
  • boală pulmonară obstructivă cronică – BPOC [7].

Administrarea soluțiilor saline izotone și hipertone prin nebulizare este deja integrată în protocoale pediatrice naționale [8] și internaționale, pentru cazuri selectate.

Dovezi din literatura de specialitate

O analiză sistematică a dovezilor publicate în literatura de specialitate până în anul 2021 [9] documentează existența a 18 articole privind potențialul efect benefic al haloterapiei la pacienții cu astm.

Dintre acestea, șase sunt studii pediatrice.

Un studiu efectuat în Israel [10] sugerează un posibil efect benefic al haloterapiei la copiii cu astm bronșic non-sever.

Rezultatele preliminare ale studiului CompAS

Rezultatele preliminare ale studiului CompAS, desfășurat în două centre de pneumologie pediatrică din București, susțin aceste observații.

În cadrul acestui studiu, haloterapia a demonstrat un profil de siguranță favorabil:

  • nu a fost observată apariția bronhospasmului acut;
  • nu au fost înregistrate evenimente adverse semnificative;
  • toți pacienții incluși au tolerat procedura;
  • datele sugerează o tendință de îmbunătățire a parametrilor funcționali respiratori.

Aceste rezultate sunt în concordanță cu alte studii pediatrice și consolidează ipoteza unui efect benefic adjuvant.

Comparativ cu nebulizarea soluțiilor saline hipertone, care pot induce bronhoconstricție la anumiți pacienți, haloterapia pare să prezinte o tolerabilitate superioară.

Acest aspect poate fi relevant în special în cazul pacienților cu hiperreactivitate bronșică.

Concluzii

Haloterapia reprezintă o metodă adjuvantă cu profil de siguranță favorabil și mecanisme fiziopatologice plauzibile, care pot susține utilizarea sa în bolile respiratorii cronice.

Deși datele actuale sunt încurajatoare, sunt necesare studii suplimentare, controlate și desfășurate pe loturi mai mari de pacienți, pentru a defini:

  • indicațiile precise;
  • protocoalele optime de tratament;
  • durata și frecvența ședințelor;
  • impactul pe termen lung asupra evoluției afecțiunilor respiratorii.

Bibliografie

  1. Wasik AA, Tuuminen T. Salt Therapy as a Complementary Method for the Treatment of Respiratory Tract Diseases, With a Focus on Mold-Related Illness. Altern Ther Health Med. 2021 Oct;27(S1):223-239.
  2. Wang G, Nauseef WM. Salt, chloride, bleach, and innate host defense. J Leukoc Biol. 2015 Aug;98(2):163-172. doi: 10.1189/jlb.4RU0315-109R.
  3. Wang G. Chloride flux in phagocytes. Immunol Rev. 2016 Sep;273(1):219-231. doi: 10.1111/imr.12438.
  4. Raut SK, Singh K, Sanghvi S, Loyo-Celis V, Varghese L, Singh ER, Gururaja Rao S, Singh H. Chloride ions in health and disease. Biosci Rep. 2024 May 29;44(5):BSR20240029. doi: 10.1042/BSR20240029.
  5. Nine L, Carstoveanu CG et al. Inhaled dry salt microparticles in the treatment of bronchopulmonary dysplasia: a five-case series report. Signa Vitae. 2017;13(2):85-89.
  6. Barber D, Malyshev Y, Oluyadi F, Andreev A, Sahni S. Halotherapy for Chronic Respiratory Disorders: From the Cave to the Clinical. Altern Ther Health Med. 2022 Mar;28(3):52-56.
  7. Zhang C, Zhu W, Meng Q, Lian N, Wu J, Liu B, Wang H, Wang X, Gu S, Wen J, Shen X, Li Y, Qi X. Halotherapy relieves chronic obstructive pulmonary disease by alleviating NLRP3 inflammasome-mediated pyroptosis. Ann Transl Med. 2022 Dec;10(23):1279. doi: 10.21037/atm-22-5632.
  8. Man SC. Bronșiolita acută. În: Aparatul respirator, Capitolul 2, Protocoale în Pediatrie. Coordonator: Prof. Dr. Doina Anca Pleșca. Ediția 2026. Editura Amaltea, pp. 134-141. ISBN 978-973-162-254-5.
  9. Crișan-Dabija R, Sandu IG, Popa IV, Scripcariu DV, Covic A, Burlacu A. Halotherapy – An Ancient Natural Ally in the Management of Asthma: A Comprehensive Review. Healthcare (Basel). 2021 Nov 22;9(11):1604. doi: 10.3390/healthcare9111604.
  10. Bar-Yoseph R, Kugelman N, Livnat G, Gur M, Hakim F, Nir V, Bentur L. Halotherapy as asthma treatment in children: A randomized, controlled, prospective pilot study. Pediatr Pulmonol. 2017 May;52(5):580-587. doi: 10.1002/ppul.23621.

Lasă un răspuns